Pensia facultativa - mijloc de amplasare al activelor tale pe bursa sau bonuri de tezaur

Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile de pensii facultative

21st January, 2012 - Postat de Adrian Sofronie Maga - Comments

 

În contextul introducerii, începând cu anul 2012, a unor modificări în legislaţia fiscală cu privire la aplicarea deductibilităţii contribuţiilor la fondurile de pensii facultative, vă rugăm să ne îngăduiţi să vă reamintim câteva informaţii relevante şi să vă prezentăm o serie de detalii noi.

 

Pensia facultativă (pilonul III al noului sistem de pensii) este singurul tip de pensie pentru care contribuţia este o alegere individuală, aceasta presupunând o plată suplimentară. Persoanele eligibile pot contribui la mai multe fonduri de pensii facultative cu condiţia de a nu depăşi limita maximă de cotizaţie impusă de lege.

 

În plus, la pilonul III pot contribui şi angajatorii, oferind astfel un beneficiu real angajaţilor lor. Studiile realizate împreună cu companii recunoscute de cercetare au arătat că mai mult de jumătate dintre angajaţi apreciază implicarea angajatorului în domeniul pensiilor facultative.

 

De aceea, ING Asigurări de Viaţă vă susţine în interpretarea cât mai corectă a precizărilor existente în legislaţia fiscală, prin descrierea în cele ce urmează a tratamentului fiscal la care sunt supuse contribuţiile la fondurile de pensii facultative.

 

Actul normativ care reglementează funcţionarea Pilonul III al sistemului de pensii din România este Legea 204/2006 privind pensiile facultative, iar avantajul fiscal prin care legiuitorul a dorit să încurajeze dezvoltarea acestui sector este deductibilitatea contribuţiilor angajatului şi angajatorului la fondurile de pensii facultative (art. 76, alin. (8) şi (9) din Legea 204/2006).

 

 

  • Contribuţia proprie a angajatului la Pilonul III

 

În conformitate cu prevederile art. 57, alin. (2) al Titlului III “Impozitul pe venit”, Cap. III “Venituri din salarii”, din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, contribuţia proprie a angajatului la Pilonul III este considerată deductibilă la calculul impozitului pe venitul din salarii, în limita echivalentului în lei a 400 euro.

 

“Determinarea impozitului pe venitul din salarii

ART. 57

(1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la  sursă de către plătitorii de venituri.

(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro;”

 

 

 

Acest articol din Codul fiscal indică şi modul de calcul al impozitului pe venitul din salarii, după formula:

 

Venit net = Venit salarial brut – Contribuţii obligatorii lunare (CAS; CASS/Sănătate; Şomaj)

Venit baza de calcul = Venit net – Deducere personală – Cotizaţii sindicale – Contribuţia angajatului la Pilonul III

Impozitul lunar pe venitul din salarii = Venitul bază de calcul * 16%

 

Mai mult, pct. 111, 115, 116 ale Titlului III “Impozitul pe venit” din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal detaliază această formulă de calcul, precizând totodată şi modalitatea în care angajatorul verifică încadrarea în plafonul anual de 400 euro:

 

“111. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:

a) pentru veniturile obţinute la locul unde se află funcţia de bază, ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro.

Transformarea contribuţiilor reţinute pentru fondurile de pensii facultative din lei în euro, pentru verificarea încadrării în plafonul anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.

Plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro reprezentând contribuţiile reţinute pentru fondurile de pensii facultative şi verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege;

 

115. Contribuţiile obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 111 pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementărilor în domeniu, cum ar fi:

- contribuţia individuală de asigurări sociale;

- contribuţia individuală pentru asigurările sociale de sănătate;

- contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj;

- alte contribuţii individuale obligatorii stabilite prin lege.

116. Se admit la deducere contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât suma acestora să nu depăşească echivalentul în lei a 400 euro pentru fiecare participant la nivelul anului.”

 

În concluzie, legislaţia fiscală precizează foarte clar că deducerea celor 400 euro reprezentând contribuţia angajatului la Pilonul III se aplică la calculul impozitului pe venitul din salarii, după reţinerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii.

 

În cazul în care angajatul doreşte să contribuie cu o sumă mai mare decât această limită anuală de 400 euro (bineînţeles, până la procentul maxim de 15% din venitul salarial brut, stabilit prin art. 76 din Legea 204/2006 privind pensiile facultative), diferenţa în plus nu este admisă la deducerea din impozitul pe venit.

 

  • Contribuţia angajatorului la Pilonul III

 

A)     Impactul asupra  impozitului pe profit – angajator

 

Conform prevederilor art. 21, alin. (3), litera j) al Titlului II “Impozitul pe profit”, din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, contribuţiile efectuate de angajator în numele angajatului la Pilonul III sunt admise ca şi cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, în limita unei sume de 400 euro/an fiscal, pentru fiecare angajat:

 

“Cheltuieli

ART. 21

3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

 

j) cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal pentru fiecare participant;”

 

Apoi, în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, la pct. 35^1 al Titlului II, este precizat şi modul de determinare al echivalentului în euro:

 

“35^1. Intră sub incidenţa prevederilor <LLNK 12003   571 10 202  21 48>art. 21 alin. (3) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit <LLNK 12006   204 10 201   0 18>Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţională a României la data înregistrării cheltuielilor.

 

Întrucât aceste prevederi se află stipulate în cadrul Titlului II “Impozitul pe profit” din Codul fiscal, este important de reţinut faptul că acestea vor avea impact doar asupra angajatorilor persoane juridice care sunt plătitoare de impozit pe profit.  Astfel, ca excepţii putem avea angajatori care decid să contribuie în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative şi asupra cărora nu au influenţă prevederile de mai sus:

-       persoane juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor (datorează cu titlu de impozit un anumit procent din cifra de afaceri – 3%);

-       instituţii publice;

-       organizaţii nonprofit, organizaţii sindicale şi/sau patronale.

 

B)     Impactul asupra  impozitului  pe venit – angajat

 

În ceea ce priveşte modul de impunere la angajat al contribuţiilor la Pilonul III, acordate de angajator, acestea nu sunt considerate avantaje de natură salarială, astfel încât nu sunt impozitate la angajat, în limita sumei de 400 euro/an, conform prevederilor de la pct. 77 al Titlului III “Impozitul pe venit” din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal:

 

“77. Nu sunt considerate avantaje:

  • contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pe participant.”

 

În concluzie, în legislaţia fiscală sunt corelate prevederile legate de deductibilitatea contribuţiei angajatorului la Pilonul III, în limita a 400 de euro/an/participant, atât prin prisma Titlului II “Impozit pe profit” din Codul fiscal (cheltuială deductibilă pentru angajator), cât şi prin prisma Titlului III “Impozit pe venit” (nu este avantaj de natură salarială pentru angajat).

 

C)     Impactul asupra  contribuţilori sociale obligatorii – angajat/angajator

 

Odată cu apariţia OUG nr. 125/2011, publicată în Monitorul Oficial 938/30.12.2011, prin care se aduc modificări şi completări asupra Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se clarifică şi aspectele legate de reţinerea şi plata contribuţiilor sociale obligatorii asupra sumelor reprezentând contribuţia angajatorului la Pilonul III.

 

Astfel, potrivit art. 296^15, lit. p), pct. 5 din Codul fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2012, avantajele de natură salarială reprezentând contribuţiile angajatorului la fondurile de pensii facultative, acordate propriilor angajaţi în limita de deductibilitate stabilită de lege, respectiv echivalentul în lei a 400 euro/an/participant, NU SE VOR INCLUDE în baza de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii, prevăzute de lege.

 

Excepţii generale

ART. 296^15

Nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii, prevăzută la art. 296^4, următoarele:

p) avantajele primite în legătură cu o activitate dependentă:

1. utilizarea oricărui unui vehicul din patrimoniul afacerii, în vederea deplasării de la domiciliu la locul de muncă şi invers;

2. cazarea în unităţi proprii;

3. hrana acordată potrivit legii;

4. permisele de călătorie pe orice mijloace de transport, acordate în interes de serviciu;

5. contribuţiile plătite la fondurile de pensii ocupaţionale, contribuţiile plătite la fondurile de pensii facultative, primele aferente asigurărilor profesionale şi asigurărilor voluntare de sănătate, suportate de angajator pentru salariaţii proprii, în limitele de deductibilitate prevăzute de lege, după caz.

 

Pentru anul fiscal 2011, conform OUG nr. 117/2010 prin care au fost introduse pentru prima dată în Codul fiscal reglementări specifice referitoare la contribuţiile sociale obligatorii, legislaţia fiscală a prevăzut numai scutirea de la plata contribuţiei de asigurări sociale (CAS/pensie), precum şi a contribuţiei datorate de angajator la fondul de risc şi accidente de muncă (prin vechiul text de lege de la art. 296^16, cel care reglementează excepţiile specifice). Acum, prin mutarea prevederilor respective în cadrul art. 296^15 din Codul fiscal (prin care sunt enumerate excepţiile generale), scutirea se extinde şi asupra celorlalte contribuţii sociale obligatorii (CASS/sănătate, contribuţia la fondul de şomaj, contribuţia la fondul de garantare a creanţelor salariale, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii).

 

Foarte important de reţinut este că, de această dată, se clarifică toate problemele de interpretare ale Codului fiscal, prin introducerea unei prevederi suplimentare – art. 296^5, alin (6), prin care se confirmă faptul că, la stabilirea bazei lunare de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii, se va ţine cont de excepţiile enumerate la art. 296^15 şi 296^16. Se realizează astfel unificarea bazelor de calcul ale contribuţiilor sociale individuale cu cele datorate de angajator şi printr-o prevedere explicită din Codul fiscal, nu numai prin cea existentă deja în Normele metodologice de aplicare (punctul 30 al Titlului IX^2, introdus prin HG 150/23.02.2011).

 

În situaţia în care angajatorul contribuie la Pilonul III cu o sumă mai mare de 400 euro/an pentru un angajat, diferenţa în plus reprezintă un avantaj de natură salarială pentru angajat şi se asimilează salariului în vederea impozitării – se vor reţine şi plăti toate contribuţiile sociale obligatorii, conform legii, apoi se va aplica cota de 16%, reprezentând impozitul pe venit. De asemenea, deoarece sunt asimilate salariului şi impozitate la angajat, aceste contribuţii ale angajatorului mai mari de 400 euro/an vor fi considerate, în acelaşi timp, cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil pentru angajatorul respectiv.

 

Aşadar, începând cu anul fiscal 2012, contribuţiile plătite de angajatori la fondurile de pensii facultative vor beneficia de deductibilitate totală, fiind exceptate acum de plata tuturor taxelor de natura salarială, în limita celor 400 de euro/an/participant. 

 

 

Notă: Aceasta este modalitatea în care ING Asigurări de Viaţă interpretează cadrul legislativ aplicabil şi nu poate fi considerată consultanţă. Pentru consultanţă legală şi fiscală calificată, vă recomandăm să apelaţi la o firmă de avocatură sau un consultant fiscal.

 

 

Parerea ta conteaza

comentarii

Comments

  1. Radu BALASOIU says:

    Buna ziua ,

    V-as ruga sa-mi spuneti in ce masura e legal si deductibil fiscal ca Stan PAPUSA Persoana Fizica Autorizata sa poate plati in limita a 400 Euro/an contributie aferenta pensiei pilon 3 pentru persoana Stan PAPUSA . Persoana Stan PAPUSA nu are calitatea de angajat al Stan PAPUSA Persoana Fizica Autorizata si are incheiat contract de munca pe durata nedeterminata la un alt angajator .

    Multumesc ,

    Radu BALASOIU